PELERINAJ LA MECCA

Pelerinaj la Mecca – locul nașterii profetului Mahomed


Mecca sau Mekka este un oraș situat în vestul Arabiei Saudite, într-un bazin încercuit de două lanțuri muntoase, la o distanță de 80 km de Marea Roșie. Este capitala Provinciei Mecca, din regiunea Hijaz, situată pe un podiș.Imagini de la Pelerinaj la Mecca - Mekka

Mecca se bucură de o poziție privilegiată încă din preislam, ca localitate aflată la întretăierea drumurilor comerciale care legau regiunile din sud, Yemenul (locul de obținere a mirodeniilor), de cele din vest, Egipt, Jedda și de cele din est, Golful Persic și Mesopotamia. Mecca era și locul de pelerinaj al arabilor idolatri.

În perioada preislamică (până la începutul secolului VII), Mecca este condusă de puternicul trib al kuraișiților, din care făcea parte și profetul Muhammad. În anul 622 Muhammad părăsește Mecca, stabilindu-se la Yathrib, viitoarea Medina. După ce recucerește Mecca, Muhammad se întoarce în anul 630 la Ka’ba, însoțit de aproximativ 10.000 de adepți, pentru a efectua “pelerinajul de adio”, pelerinaj care va consacra sanctuarul Ka’ba și implicit Mecca ca prim loc sfânt al islamului.

Mecca, locul nașterii profetului Mahomed, este leagănul islamului. În perioada preislamică (înainte de secolul VII), Mecca era un puternic centru caravanier și comercial, precum și un loc de pelerinaj – la sanctuarul Ka’ba – pentru arabii idolatri, care se închinau la pietre. Profetul Muhammad transformă Ka’ba în locul de pelerinaj ritual (hağğ) pentru musulmani.Imagini de la Pelerinaj la Mecca - Mekka

Ka’ba este punctul spre care trebuie să-și îndrepte fața orice musulman în timpul rugăciunii (salāt) rituale. Direcția către Ka’ba, numită kibla, este marcată în orice moschee printr-o nișă (mihrāb) aflată în peretele opus ușii de la intrare, numit și peretele kibla, către care stau cu fața cei prezenți. Kibla este calculată cu exactitate pentru fiecare loc de rugăciune.

Ka’ba (în arabă înseamnă cub), un monument de formă aproape cubică, de 15 m înălțime și aproape 12 m lățime, având încastrată în colțul dinspre nord-vest “piatra neagră”, este situată în centrul marii moschei, Al-Masğid al-Harām (Preasfânta Moschee) construită din ordinul califul Omar (634 – 644). Tot în incinta marii moschei se află un alt loc important și anume maqām Ibrāhīm (locul lui Abraham), locul pe care s-a urcat Abraham, conform tradiției islamice, pentru a sfărâma idolii ce înconjurau Ka’ba, redând astfel templului puritatea inițială din vremea lui Adam.

Pelerinajul ritual comunitar (al-hağğ) este unul din cei „cinci stâlpi” ai islamului și se desfășoară în fiecare an între zilele de 8 și 12 ale lunii dhū-l-hiğğa, ultima lună din calendarul islamic, la Mecca și împrejurimile sale. Principalele etape ale pelerinajului sunt:

  • intrarea în starea de sacralitate (ar.: ihrām) care se face prin abluțiuni (spălări) totale, prin adoptarea ținutei de pelerinaj care constă, la bărbați, în două bucăți de pânză (albă) fără cusături sau noduri, puse, una în jurul taliei, cealaltă peste umăr, acoperind o parte din bust, iar ca încălțăminte, sandale; pentru femei însă nu există o ținută anume, în afară de cea tradițional islamică. Bărbații se rad în cap, iar femeile își taie simbolic o șuviță. Orice deosebire de clasă socială este astfel anulată. Intrarea în starea de sacralitate se face înainte de a ajunge la Mecca, de obicei, la aeroportul din Jeddah;
  • rotirea (ar.: tawāf) de șapte ori în jurul Ka‘bei – punctul central al pelerinajului, cu o scurtă rugăciune către maqām Ibrāhīm – „locul lui Abraham”, cel care, în tradiția islamică, a redat sanctuarului Ka‘ba puritatea inițială. Ambele se află în incinta marii moschei de la Mecca;
  • băutul apei de la izvorul Zamzam, cel care i-a salvat viața lui Ismail și mamei sale, Hagar (sau Agar), alungați în deșert;
  • parcurgerea (ar.: sa’y) de șapte ori a distanței (de 394 m) dintre colinele Safā și Marwah, în amintirea rătăcirilor disperate ale lui Hagar și copilului său, Ismail, părăsiți în deșert;
  • oprirea (ar.: wuqūf), în timpul zilei de 9 dhū-l-hiğğa, pe muntele (platoul) Arafat, situat la 19 km de Mecca, de la prânz și până la miezul nopții, într-o stare de meditație;
  • în ziua de 10 dhū-l-hiğğa începe Sărbătoarea Sacrificiului (ar.: ‘Īd al-Adhā)), celebrată prin sacrificarea (ar.:nahr) unui berbec sau a unei cămile, în amintirea gestului lui Abraham (ar.:Ibrāhīm) de a-și sacrifica fiul, pe Ismail, pentru a-și dovedi credința în Dumnezeu, gest oprit de Dumnezeu prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului. Ultimele zile ale pelerinajului sunt petrecute la Minā, o localitate între Arafat și Mecca, unde are loc „aruncarea cu pietre în Satan” (ar.: rağm aš-šaytān), adică aruncarea a șapte pietricele în direcția a trei stânci ce-l simbolizează pe diavol;
  • ieșirea din starea de sacralitate în ziua de 12 dhū-l-hiğğa, când pelerinajul ia sfârșit.

În afară de pelerinajul ritual comunitar, există și un pelerinaj individual (ar.: ‘umra), mai simplu (fără oprirea pe muntele Arafat), care are loc în orice perioadă a anului.

Numărul pelerinilor la Mecca atinge, în ultimii ani, câteva milioane, conform surselor islamice.

Sursă: Wikipedia